In fiecare din noi exista un copil interior, un parinte interior si adultul. Pentru a vedea in ce ipostaza esti atunci cand relationezi cu cineva, observa-te! Pentru aceasta ai nevoie sa stii cum se manifesta fiecare.

Parintele interior 

Tot ceea ce ai primit de la parintii tai pana la varsta de 7 ani sub forma de: sfaturi; povete; reguli; instructiuni este inregistrat in subconstientul tau si iti conduce viata pe parcursul intregii tale existente. Tot ceea ce ati auzit pe parinti spunand este inregistrat in subconstient,  remarci de genul:”Daca nu faci cutare lucru rade lumea de tine”,  “Mananca tot din farfurie”,  “Nu vorbi cu persoane pe care nu le cunosti”, “Daca nu te porti frumos te pedepsesc”, “Lauda de sine nu miroase bine”….                                                                                                                                                      Iti suna ceva cunoscut? La momentul respectiv – in copilarie – aceste povete, sfaturi, instructiuni iti erau utile, dar acum ele nu iti mai folosesc, din contra. Daca parintii tai au fost amenintatori, rigizi este posibil ca parintele tau interior sa fie la fel, sa aiba un ton sever si sa foloseasca cuvinte de genul: “ nu face”, “mereu”, “niciodata” “trebuie”.  Daca parintii tai au fost deschisi si isi manifestau iubirea este posibil ca parintele tau interior sa fie la fel, sa dea sfaturi doar atunci cand este cazul, pline de iubire, sustinere: “ stiu ca poti sa faci acest lucru”, “tu esti curajos”, “esti puternic”, “poti sa faci tot ce iti doresti”.

Copilul interior

Incearca si adu in amintire cum erai pana la varsta de 7 ani, Acela este copilul tau interior, copilul care ai fost odata. Voiai sa sti tot, sa atingi tot, sa simti tot, sa experimentezi tot, erai curios si voiai mereu senzatii noi. Tot in copilul interior este si rezultatul pedepselor primite, al nemultumirilor, al supararilor si suferintelor, dar si rezultatul emotiilor cand ai fost felicitat, aplaudat, sustinut in ceea ce faceai – cauzate de confruntarile cu parintii.  In copilul interior sunt emotiile traite atunci de: placere, iubire, armonie care se manifesta prin trairi de: bucurie, exuberanta, rasete;  sau de: manie, suparare, frica care se manifesta prin: plans, lacrimi, impulsiv. Cand esti in ipostaza de copil folosesti cuvinte de genul: “as vrea”,  “de ce trebuie sa”, “ nu sunt in regula”, “ “nu pot sa fac”.

Adultul interior

Din punctul meu de vedere, adultul reprezinta starea de echilibru, cand reactiile,nevoile copilului se impletesc cu sfaturile si regulile parintesti, adultul ia decizii cunoscand necesitatile copilului si constientizand regulile parintesti fara a ceda vreunei parti. El pune intrebari, exprima puncte de vedere, descrie. Atunci cand comunici, actionezi ofensiv, acuzator parintele interior a preluat conducerea. Atunci cand comunici, actionezi sub impusul emotiilor, al momentului fara a analiza, adultul cedeaza copilului.

Tu din ce ipostaza actionezi, comunici?

Care este relatia ta cu tine insuti? Care este relatia ta cu Creatorul?

Daca relatia ta cu tine insuti sau cu Creatorul este o relatie bazata pe iubire, asa este si viata ta. Daca stai mereu in frica, suparare, durere, nemultumire atat fata de tine insuti, fata de ceilalti, cat si fata de Dumnezeu, calitatea vietii tale lasa foarte mult de dorit. Ai stat vreodata si ai observat cum actioneaza frica in viata ta. Daca ar fi sa faci o schimbare maine cum te-ai simti. Ai fi vesel si optimist  sau ai sta si te-ai intreba, nu ai dormi noaptea – daca este in regula sa faci schimbarea. Intotdeuna opunem rezistenta la schimbare pentru ca nimeni nu ne garanteaza ca „noul” ne va face sa ne simtim mai bine si pentru ca esti in sfera ta confort atunci cand te gandesti la experienta trecuta.

Cand renunti la ideile, convingerile tale privind modul in care ar trebui sa se desfasoare evenimentele, tu practic renunti la trecut si te deschizi spre viitor, ai incredere in tine insuti.

Pentru ca, daca ai incredere in tine insuti, in ceilalti, in Creator, ai incredere in viata ta, asa cum se desfasoara ea.

Cum poti avea incredere  in tine, in ceilalti?

In primul rand nu te mai compara cu altii pentru ca, tu esti unic asa cum esti tu, in fiecare moment al vietii tale. Vei vedea ca atunci cand nu te vei mai compara cu altii nici nu vei mai judeca: pe tine sau pe ceilalti si usor, usor ii vei da voie iubirii sa apara in viata ta;

Pentru a avea incredere, incearca sa privesti evenimentele din viata ta ca fiind neutre: nici pozitive , nici negative, ele doar sunt evenimente iar tu esti participant la ele. Atunci cand faci acest lucru, interpretarea evenimentelor conform convingerilor tale dispare, dispare judecarea, invinovatirea.

Atunci cand actionezi sa ai in vedere binele celorlalti si al tau. Acest lucru te va ajuta sa nu fi nici victima, nici calau si vei fi multumit de tine insuti, te vei accepta.

Lasa viata sa fie si da deoparte mandria ta, dorinta ta de a fi intotdeuna in control, tot ceea ce te limiteaza si vei vedea ca atunci, totul se va desfasura confrom planului divin.

Iar atunci cand actionezi sa ai in vedere binele celorlalti si al tau