Am venit in aceasta viata si din tot ceea ce am trait in vietile anterioare nu imi mai amintesc nimic. Exista cateodata ceva gen *deja-vu* dar nu prea constientizez ce inseamna, ce amintire doreste sa acceseze. Odata am avut impresia ca m-am intalnit eu cu mine insumi dar in corp de barbat.
De ce am venit in aceasta viata?
Se spune ca cine nu a facut un copil, nu a sadit un copac, a facut umbra Pamantului degeaba. Oare a avea un copil si a sadi un copac sa insemne ca am realizat/creat ceva in aceasta viata?
Eu cred ca da – atata timp cat actiunile mele sunt pro viata inseamna ca am creat ceva.
In momentul in care am descoperit ThetaHealing, acest lucru s-a realizat putin cate putin, din aproape in aproape, am avut impresia ca m-am trezit din vis (din visul planetar). Era ca si cum pana atunci am dormit si astazi putin, maine putin ma trezeam la realitate. Am inceput sa citesc, sa invat cu asiduitate si cu placere toate lucrurile noi pe care Dumnezeu mi le scotea in cale, pentru a afla iar si iar altceva si, usor, usor sa incep sa ma descopar pe mine insumi. Sa inteleg ca eu vreau, eu pot, eu stiu, eu sunt tot ce imi doresc atata timp cat este pentru binele meu cel mai inalt si al intregii creatii.
Acum am o intrebare-paradigma, oare ce inseamna *eu sunt una cu tot ceea ce exista*. Adica eu sunt arbori si flori, sunt pasari si animale, sunt mari si oceane, sunt munti si vai, sunt constelatii, sunt stele, sunt bacteri, sunt energie si sunt deci, tot ceea ce exista. Si pentru acest lucru ii sunt profund recunoscatoare lui Dumnezeu, intregii Creatii.
Oare asta inseamna evolutie? Eu cred ca da.
Candva, am citit undeva mantra *Eu sunt cel ce sunt* . La momentul respectiv nu am inteles prea bine profunzimea acestei afirmatii. Acum imi vine sa spun mereu * Eu sunt cel ce sunt*, *Eu sunt cel ce sunt*. Am inteles ca eu sunt tot ceea am enumerat putin mai sus. Eu sunt energie, eu sunt arbori si plante, eu sunt mari si oceane, eu sunt foc si apa, eu sunt metal si lemn, eu sunt tot ceea ce exista.
Ce tare mi se pare, eu sunt totul, Cand?  – atunci cand sunt in iubire, pentru ca iubirea inseamna Creatie, iubirea inseamna Dumnezeu.
Lumina si iubire infinita!

De fiecare dată când te reîntrupezi, te naşti cu un corp şi cu un creier nou, care au scopul să-ţi permită să funcţionezi în lumea fizică. Subconştientul tău, care conţine toată cunoaşterea sufletului tău, este încorporat în noul tău corp fizic, împreună cu toate amintirile vieţilor tale anterioare. Atât corpul şi mintea ta conștientă, cât şi subconştientul şi cunoaşterea, se pot compara cu un calculator. Corpul şi mintea conştientă, cunoscute drept Beta, reprezintă circuitele şi componentele exterioare ale calculatorului. Mintea subconștientă. Cunoscută drept Alfa, este hard-discul, ce conţine cunoştinţele ce asigura funcţionarea întregului calculator. Corpul şi mintea conştientă formează carcasa şi sistemul electronic care primeşte cunoaşterea interioară din partea sufletului. Subconştientul alimentează şi programează experienţele vieţii noastre actuale.

Mintea conştientă şi Mintea subconştientă

Mintea conştientă se concentrează asupra gândurilor şi ideilor concrete şi este condusă de procesele gândirii şi înţelegerii logice. Activitatea Beta este limitată de cantitatea de informaţii pe care le poate primi şi prelucra în unitatea de timp. Ea se mărgineşte la a prelucra informaţii referitoare la organizarea şi analizarea sentimentelor şi experienţelor. Scopul ei este de a asigura funcţionarea corpului fizic şi de a-l ajuta să treacă prin experienţele încarnării prezente, strict în cadrul dimensiunii fizice.

Mintea subconştientă se concentrează asupra Adevărului interior şi cunoaşterii şi-şi concentrează activitatea pe primirea şi prelucrarea informaţiilor, atât fizice, cât şi spirituale. Alfa deţine secretele subconştientului în materie de imagini şi de imaginaţie, intuiţie şi conștiență, emoţii, vise şi amintiri. Alfa prelucrează o cantitate nelimitată de informaţie pentru a o integra în contextul foarte complicat al conștienței. Alfa are drept scop obţinerea unui nivel tot mai înalt de cunoaştere şi ne ajută să înţelegem toate experienţele prin care trecem în viaţa noastră fizică.

Dacă un calculator nu este alimentat, el nu funcţionează. Beta şi Alfa lucrează împreună, pentru a asigura coexistența pe planul fizic, atât a conștienței fizice cât şi a celei spirituale. Beta este ca o lampă (corpul fizic), care are un bec (creierul), dar nu este pusă în priză. Alfa constituie energia de alimentare; ea conţine toate amintirile vieţilor trecute şi o alimentează pe Beta de fiecare dată. Reamintirea vieţilor trecute este asemănătoare căutării pe discul de programe al subconştientului. Informaţia se află pe el, dar găsirea ei necesită cunoaşterea codului calculatorului. Subconştientul are un mecanism de filtrare unic, care permite să-ţi aminteşti numai ceea ce este esenţial sau necesar pentru viaţa ta prezentă, în condiţiile date. Şi asta datorită cantităţii imense de informaţii adunate în fiecare viaţă. Ai avut de altfel de-a face cu sistemul de filtrare al subconştientului. Este asemănător cu situaţia în care ai prea multe lucruri de făcut odată, sau prea multe gânduri care îţi trec prin cap în acelaşi timp. Când se întâmplă asta, fie se blochează computerul simţi că explodezi, fie subconştientul îţi filtrează informaţia şi-ţi prezintă numai ceea ce consideră că este mai important să ştii.

În cadrul acestui mecanism de filtraj există un sistem foarte complicat de sortare şi regăsire. Ţi se oferă zilnic doar atâta informaţie cât poate Beta să absoarbă şi să menţină la un nivel conştient. Informaţia aceasta este dirijată către domeniul subconştientului, unde este clasată după criteriul sentimentului avut faţă de această experienţă. Este suficient doar să declanşezi mecanismul potrivit şi calculatorul va primi codul corect care va aduce informaţia la suprafața şi îţi va prezenta mental imaginile evenimentului dorit. În majoritatea cazurilor, acest cod de calculator este format din asociaţii de senzaţii şi evenimente similare. Anumite emoţii şi evenimente vor reactiva amintiri ale vieţilor anterioare în care ai trecut prin emoţii sau evenimente similare. Îţi aminteşti în mod spontan de ceva atunci când o situaţie din prezent are ceva asemănător cu o experienţă din viața trecută. Oamenii cu care ai împărţit o viaţă trecută pot de asemenea să aibă amintiri spontane, atunci când sentimentele pe care le ai acum faţă de ei sunt direct influenţate de emoţii din vieţile trecute.

Reacţia ta față de relaţia respectivă poate declanşa imagini ale evenimentelor petrecute împreună mai înainte. Semnificaţia acelei amintiri în raport cu experienţa actuală reprezintă elementul de stimulare a memoriei. Evenimentele importante sunt reamintite mai uşor şi cu mai multă precizie decât celelalte. Dacă există un motiv special pentru care trebuie să-ţi aminteşti ceva, atunci amintirea va țâșni brusc la suprafaţă. O implicare emoțională mai puternică faţă de amintirea respectiva favorizează şi ea apariţia mai rapidă a amintirii, chiar dacă ea s-a petrecut acum trei sute de ani şi nu săptămâna trecută. Subconştientului tău nu îi pasă de timp. Aste e treaba stării Beta.

Dacă amintirile vieţilor trecute afectează în mod direct un anumit aspect al vieţii tale emoţionale în care tocmai eşti puternic implicat, sau au de-a face cu karma pe care eşti pe cale să o echilibrezi, ele pot irumpe cu putere la suprafaţă într-o manieră dramatică. Amintirile îţi vor prezenta imagini şi scene ale vieţilor trecute şi vei încerca emoţiile asociate cu aceste evenimente. Amintirile acestea îţi vor explica modul în care evenimente şi emoţii din această viaţă îşi au originea în vieţile anterioare. Când încerci pentru prima dată să-ţi aminteşti vieţile trecute sau să găseşti informaţii care nu sunt în mod clar asociate cu alte evenimente, subconştientul va începe o muncă de cercetare sistematică în vederea reconstituirii evenimentelor şi emoţiilor din jurul acestei amintiri pentru a o aduce la suprafaţă. Este asemănător muncii depuse de un sculptor care cizelează marmura pentru a ajunge le miezul ei. Vei întâlni tot felul de aşchii şi bucatele de memorie care sar de jur împrejur. Când a fost localizată amintirea centrală, primele care sunt scoase la iveală sunt aspectele emoţionale, apoi evenimentele direct legate de acea amintire.

de Gloria Chadwick

(de Cherie Carter Scott)

“O să primeşti un corp,
S-ar putea să-ţi placă, s-ar putea să-l urăşti
Dar e al tău şi va trebui să-l păstrezi până la sfârşit.
Vei învăţa multe lucruri.
Eşti înscris cu normă întreagă,la o şcoală informală numită “viaţă”.
Aici nu sunt greşeli, doar lecţii.
Creşterea e un proces de incercări, erori şi experimente.
Experimentele eşuate fac şi ele parte din acest proces,la fel ca şi cele care în cele din urma dau rezultate.
Lecţiile se repetă până le vei învăţa.
O lecţie îţi va fi prezentată în diverse feluri,până când o vei fi învăţat.
Când ai învăţat-o, poţi trece la lecţia următoare.

Lecţiile nu se termină niciodată.
Nu există nicio parte a vieţii care să nu conţină lecţiile sale.
Atâta timp cât eşti viu, vor mai fi lecţii de învăţat.
Ceilalţi oameni sunt o oglindă a ta.
Nu poţi aprecia sau dezaproba ceva la o persoană decât dacă e ceva ce îţi place sau urăşti la tine însuţi.
Ce vei reuşi să faci cu viaţa ta depinde doar de tine.
Tu ai şi uneltele şi resursele de care ai nevoie.
Tu hotărăşti ce vei face cu ele. Alegerea îţi aparţine.
Viaţa e o călătorie a cunoaşterii”.

Pentru a iti schimba perceptia despre un lucru, eveniment, situatie care iti creaza o stare de stress,  de disconfort,  foloseste tehnica: Freeze Frame – este un exercitiu care nu ia decat un minut si ajuta la schimbarea perceptiei. Mai mult decat gandirea pozitiva, el creeaza o schimbare definita, simtita in inima, a modului in care privim o situatie, o persoana sau chiar pe noi insine.

Iata exercitiul:

* Adu atentia din mintea ta in zona inimii si pastreaz-o acolo cel putin 10 secunde. In acest timp respiri normal.
*  Aminteste-ti un eveniment, o situatie din viata ta cand ai avut un sentiment de iubire, un sentiment pozitiv. Incearca sa vezi si simti din nou acele momente placute. Mai ales sa le simti.
* Intreaba-te, din inima, “ce pot sa fac in aceasta situatie pentru a o indrepta?”
* Asculta-ti inima.
Prima data cand aplici aceasta tehnica, s-ar putea sa nu auzi nimic, sa nu simti nimic. Practica tehnica de cateva ori si vei vedea ca, usor, usor te simti mai calm. Apoi, iti vei auzi intuitia, care iti va spune cum sa procedezi in situatia data.

Nu trebuie sa ma crezi pe cuvant, doar practica!

Lumina si iubire!

In fiecare din noi exista un copil interior, un parinte interior si adultul. Pentru a vedea in ce ipostaza esti atunci cand relationezi cu cineva, observa-te! Pentru aceasta ai nevoie sa stii cum se manifesta fiecare.

Parintele interior 

Tot ceea ce ai primit de la parintii tai pana la varsta de 7 ani sub forma de: sfaturi; povete; reguli; instructiuni este inregistrat in subconstientul tau si iti conduce viata pe parcursul intregii tale existente. Tot ceea ce ati auzit pe parinti spunand este inregistrat in subconstient,  remarci de genul:”Daca nu faci cutare lucru rade lumea de tine”,  “Mananca tot din farfurie”,  “Nu vorbi cu persoane pe care nu le cunosti”, “Daca nu te porti frumos te pedepsesc”, “Lauda de sine nu miroase bine”….                                                                                                                                                      Iti suna ceva cunoscut? La momentul respectiv – in copilarie – aceste povete, sfaturi, instructiuni iti erau utile, dar acum ele nu iti mai folosesc, din contra. Daca parintii tai au fost amenintatori, rigizi este posibil ca parintele tau interior sa fie la fel, sa aiba un ton sever si sa foloseasca cuvinte de genul: “ nu face”, “mereu”, “niciodata” “trebuie”.  Daca parintii tai au fost deschisi si isi manifestau iubirea este posibil ca parintele tau interior sa fie la fel, sa dea sfaturi doar atunci cand este cazul, pline de iubire, sustinere: “ stiu ca poti sa faci acest lucru”, “tu esti curajos”, “esti puternic”, “poti sa faci tot ce iti doresti”.

Copilul interior

Incearca si adu in amintire cum erai pana la varsta de 7 ani, Acela este copilul tau interior, copilul care ai fost odata. Voiai sa sti tot, sa atingi tot, sa simti tot, sa experimentezi tot, erai curios si voiai mereu senzatii noi. Tot in copilul interior este si rezultatul pedepselor primite, al nemultumirilor, al supararilor si suferintelor, dar si rezultatul emotiilor cand ai fost felicitat, aplaudat, sustinut in ceea ce faceai – cauzate de confruntarile cu parintii.  In copilul interior sunt emotiile traite atunci de: placere, iubire, armonie care se manifesta prin trairi de: bucurie, exuberanta, rasete;  sau de: manie, suparare, frica care se manifesta prin: plans, lacrimi, impulsiv. Cand esti in ipostaza de copil folosesti cuvinte de genul: “as vrea”,  “de ce trebuie sa”, “ nu sunt in regula”, “ “nu pot sa fac”.

Adultul interior

Din punctul meu de vedere, adultul reprezinta starea de echilibru, cand reactiile,nevoile copilului se impletesc cu sfaturile si regulile parintesti, adultul ia decizii cunoscand necesitatile copilului si constientizand regulile parintesti fara a ceda vreunei parti. El pune intrebari, exprima puncte de vedere, descrie. Atunci cand comunici, actionezi ofensiv, acuzator parintele interior a preluat conducerea. Atunci cand comunici, actionezi sub impusul emotiilor, al momentului fara a analiza, adultul cedeaza copilului.

Tu din ce ipostaza actionezi, comunici?

Care este relatia ta cu tine insuti? Care este relatia ta cu Creatorul?

Daca relatia ta cu tine insuti sau cu Creatorul este o relatie bazata pe iubire, asa este si viata ta. Daca stai mereu in frica, suparare, durere, nemultumire atat fata de tine insuti, fata de ceilalti, cat si fata de Dumnezeu, calitatea vietii tale lasa foarte mult de dorit. Ai stat vreodata si ai observat cum actioneaza frica in viata ta. Daca ar fi sa faci o schimbare maine cum te-ai simti. Ai fi vesel si optimist  sau ai sta si te-ai intreba, nu ai dormi noaptea – daca este in regula sa faci schimbarea. Intotdeuna opunem rezistenta la schimbare pentru ca nimeni nu ne garanteaza ca „noul” ne va face sa ne simtim mai bine si pentru ca esti in sfera ta confort atunci cand te gandesti la experienta trecuta.

Cand renunti la ideile, convingerile tale privind modul in care ar trebui sa se desfasoare evenimentele, tu practic renunti la trecut si te deschizi spre viitor, ai incredere in tine insuti.

Pentru ca, daca ai incredere in tine insuti, in ceilalti, in Creator, ai incredere in viata ta, asa cum se desfasoara ea.

Cum poti avea incredere  in tine, in ceilalti?

In primul rand nu te mai compara cu altii pentru ca, tu esti unic asa cum esti tu, in fiecare moment al vietii tale. Vei vedea ca atunci cand nu te vei mai compara cu altii nici nu vei mai judeca: pe tine sau pe ceilalti si usor, usor ii vei da voie iubirii sa apara in viata ta;

Pentru a avea incredere, incearca sa privesti evenimentele din viata ta ca fiind neutre: nici pozitive , nici negative, ele doar sunt evenimente iar tu esti participant la ele. Atunci cand faci acest lucru, interpretarea evenimentelor conform convingerilor tale dispare, dispare judecarea, invinovatirea.

Atunci cand actionezi sa ai in vedere binele celorlalti si al tau. Acest lucru te va ajuta sa nu fi nici victima, nici calau si vei fi multumit de tine insuti, te vei accepta.

Lasa viata sa fie si da deoparte mandria ta, dorinta ta de a fi intotdeuna in control, tot ceea ce te limiteaza si vei vedea ca atunci, totul se va desfasura confrom planului divin.

Iar atunci cand actionezi sa ai in vedere binele celorlalti si al tau